Consiliul Judeţean Ilfov are un buget pentru acest an de 941.502.139 lei, acesta fiind destinat proiectelor de investiţii din cadrul celor mai importante sectoare din judeţ. Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, a detaliat, într-un interviu acordat publicației „Bursa Construcțiilor”, că au fost propuse şi votate sumele alocate pentru infrastructura de transport, apă-canal, sănătate, educaţie, asistenţă socială – „domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Ilfov în următorii an”. Unde se duc banii?

    Consiliul Judeţean Ilfov are un buget pentru acest an de 941.502.139 lei, acesta fiind destinat proiectelor de investiţii din cadrul celor mai importante sectoare din judeţ. Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, ne-a spus, într-un interviu, că au fost propuse şi votate sumele alocate pentru infrastructura de transport, apă-canal, sănătate, educaţie, asistenţă socială – „domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Ilfov în următorii ani”.

    Ce obiective de investiţii aveţi pentru anul în curs?

    Hubert Thuma: Potrivit Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Ilfov, există o serie de obiective care să contribuie la dezvoltarea comunităţii, ce au ca target segmentul educaţiei, sănătăţii protecţiei mediului şi infrastructurii moderne.

    Cele mai importante obiective, aflate în diferite stadii de implementare, sunt: Reabilitare, modernizare şcoală Dărăşti-Ilfov, corp C2 şi C3, judeţul Ilfov; Construire ambulatoriu în oraş Popeşti Leordeni, cu funcţiune medicală; Înfiinţare infrastructură gimnazială cu clasele I-VIII, comuna Domneşti, sat Ţegheş; Modificări interioare corp C1 cu funcţiunea de club educaţional pentru copii, împrejmuire, amenajări exterioare şi desfiinţare corpuri C2, C3, C4, C5, şos. Fundeni, nr. 134, sat Fundeni, com. Dobroeşti, judeţul Ilfov; Schimbare de destinaţie din cămin cultural parter în grădiniţă P+E, extindere, recompartimentare cu program prelungit şi refacere împrejmuire – Găneasa; Reţea de canalizare pluvială în localităţi din judeţul Ilfov; Crearea de păduri urbane în oraşele Popeşti-Leordeni, Buftea, Bragadiru; Desfiinţare clădiri existente, execuţie şi dotare grădiniţă cu program prelungit P+1E, împrejmuire, utilităţi – Ştefăneştii de Jos; Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea Bucureşti-Ilfov – Informarea călătorilor în staţiile de transport public; Cicloturism la Dunărea de Jos; Microbuze electrice pentru elevii din judeţul Ilfov; Asigurarea accesului la educaţie a elevilor din judeţul Ilfov prin achiziţia de microbuze şcolare; Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar; Înfiinţarea de centre de colectare prin aport voluntar în judeţul Ilfov, în comunele Brăneşti, Grădiştea şi Moara Vlăsiei cod proiect C3I1A0122000429; Colectarea separată şi transportul deşeurilor municipale; Actualizarea Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Ilfov; Actualizarea Planului judeţean de gestionare a deşeurilor în judeţul Ilfov; Construire, dotare şi amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea şi desfiinţare construcţii existente (C1-C15); Relocare staţie de oxigen şi relocare gospodărie de apă; Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti prin dotarea cu echipamente a unităţii de asistenţă medicală ambulatoriu din cadrul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea; Echipamente şi materiale destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale pentru Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Buftea; Echipamente şi materiale destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov; Dezvoltarea şi operaţionalizarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Măgurele Science Park; Nodul intermodal Bucharest-Ilfov Multimodal Hub – BIMH; Valorificarea resurselor de apă geotermală pentru termoficarea Spitalului Clinic de Urgenţă Prof. Dr. Agrippa Ionescu, localitatea Baloteşti; Creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice – Imobilul din Str. Ernest Juvara nr. 3-5, sediul CJ Ilfov – Capacitate nouă de producere a energiei electrice produsă din sursă fotovoltaică pentru autoconsum – ENERGIE ILFOV; Instalaţii de încărcare vehicule electrice şi hybrid plug-in în Judeţul Ilfov.

    Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov

    Ce investiţii de tip smart implementaţi?

    Hubert Thuma: În contextul evoluţiei tehnologiei şi al necesităţii de a îmbunătăţi serviciile şi condiţiile de viaţă ale cetăţenilor, Consiliul Judeţean Ilfov a implementat o serie de investiţii de tip smart menite să aducă beneficii palpabile pentru comunitate. Aceste investiţii acoperă domenii variate, de la mobilitate şi educaţie, până la servicii publice şi securitate, punând accentul pe utilizarea eficientă a tehnologiei în favoarea cetăţenilor şi a mediului înconjurător.

    Printre proiecte se numără:

    – Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea Bucureşti-Ilfov – Informarea călătorilor în staţiile de transport public;

    – Microbuze electrice pentru elevii din judeţul Ilfov;

    – Asigurarea accesului la educaţie a elevilor din judeţul Ilfov prin achiziţia de microbuze şcolare;

    – Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar – Echipamente TIC pentru organizarea în mediul virtual pentru unităţi de învăţământ preuniversitar;

    – În anul 2023 a fost finalizat proiectul „Platformă online pentru eficientizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor de Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Ilfov”, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014- 2020, prin care s-a dezvoltat un portal online pus la dispoziţia cetăţenilor din judeţul Ilfov pentru serviciile publice aflate în competenţa exclusivă a judeţului.

    De asemenea, aplicaţia include şi o componentă de management a documentelor, menită să eficientizeze activitatea aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Ilfov. Aplicaţia informatică integrată se află în exploatare.

    Anul trecut a fost achiziţionată o dronă DJI Matrice 30T de către Consiliul Judeţean Ilfov, concepută special de către compania DJI pentru intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. Această dronă portabilă este echipată cu o cameră de înaltă performanţă, având gimbal şi patru senzori, inclusiv o cameră cu unghi larg, o cameră cu zoom, un telemetru laser şi o cameră cu termoviziune. Cu această nouă resursă pusă la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dealul Spirii Bucureşti-Ilfov se vor putea efectua misiuni de supraveghere şi intervenţie în situaţii de urgenţă cu precizie şi eficienţă sporite. Acest eveniment a marcat un pas semnificativ către creşterea securităţii în judeţul Ilfov şi către continuarea bunei cooperări dintre CJI Ilfov şi ISU B-IF.

    De asemenea, în baza protocolului de cooperare din 2021 şi a proiectului „Tehnică modernă pentru siguranţa ta”, pe parcursul anului trecut, drona DJI Matrice 210 RTK V2 a fost utilizată în activităţile specifice ISU B-IF când ne-a fost solicitat acest lucru. Drona aflată în dotarea Judeţului Ilfov – Consiliul Judeţean este folosită, astfel, şi în activitatea specifică a ISU B-IF, în cadrul unor evenimente excepţionale, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate este necesară adoptarea de măsuri urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor de intervenţie.

    Pe partea de Smart Environment s-au pus bazele proiectului Parcul Natural Zer0 Waste, ce reprezintă o iniţiativă prin care se urmăreşte transformarea unei păduri într-un loc în care natura să fie admirată, învăţată şi protejată, promovând în acelaşi timp principiile sustenabilităţii şi ale unui stil de viaţă zero deşeuri. Locul identificat pentru ca acest proiect să fie implementat este Pădurea Căldăraru şi vizează transformarea acesteia într-un parc urban inovator, în care totul este reciclabil şi sustenabil. Prin intermediul proiectului Parcul Natural Zer0 Waste, ne propunem să dezvoltăm o abordare revoluţionară în amenajarea spaţiilor verzi, integrând soluţii ecologice şi sustenabile în fiecare aspect al parcului. Ne vom concentra pe trei piloni principali: reciclare, educaţie şi inovaţie.

    În ceea ce priveşte pilonul de Smart Education, Consiliul Judeţean Ilfov prin fundaţia Ilfov Împreună alături de parteneri din domeniul privat au demarat proiectul „Colorează-ţi Viitorul”, prin care doreşte să transforme şcolile din Ilfov în poli de activitate atractive pentru copii, tineri, dar şi pentru părinţii din Ilfov. Acest lucru va fi realizat prin tratarea estetică a faţadelor acestora, precum şi a interiorului şi prin aplicarea unor stickere educative. În 2023, Şcoala nr.3 din Bălăceanca şi Şcoala nr.1 din Dascălu au fost primele şcoli din judeţul Ilfov transformate estetic în cadrul acestui proiect pilot.

    Care este bugetul total de investiţii pentru acest an şi ce surse de finanţare aveţi?

    Hubert Thuma: Bugetul propus şi votat pentru acest an este de 941.502.139 lei, pentru cele mai importante proiecte din judeţ. Au fost propuse şi votate sumele alocate pentru infrastructura de transport, apă-canal, sănătate, educaţie, asistenţă socială – domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Ilfov în următorii ani. După primele calcule, 278.770.591 de lei au fost dedicate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, în vederea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a unei noi serii de drumuri judeţene. Pentru proiectele din sănătate am alocat 122.624.618 lei, suma de 73.353.049 lei fiind destinată domeniului de asistenţă-socială. Către cultură vor merge 32.383.000 de lei.

    Bugetul din acest an este susţinut din mai multe surse, după cum urmează:

    – Venituri din cota de 3%: 202.933.000 lei cu TVA;

    – Fond excedent: 41.547.001 lei cu TVA;

    – Program Anghel Saligny: 100.000.000 lei cu TVA;

    – Sume defalcate din TVA: 500.000 lei cu TVA;

    – PNRR: 100.621.429 lei cu TVA;

    – PNDL: 63.000.000 lei cu TVA;

    – Credit intern: 81.971.574 lei cu TVA.

    Aceste informaţii reflectă eforturile noastre în asigurarea finanţării adecvate pentru proiectele de dezvoltare. Ne dorim să utilizăm eficient aceste resurse, pentru a aduce beneficii cetăţenilor noştri şi pentru a contribui la creşterea durabilă a infrastructurii şi a serviciilor publice.

    În contextul economiei moderne, identificarea domeniilor prioritare de investiţii este esenţială pentru stimularea creşterii şi dezvoltării sustenabile. În urma analizei atente a pieţei şi a nevoilor societăţii, sunt identificate diverse sectoare ce reprezintă priorităţi pentru investiţii semnificative. Câteva dintre domeniile cheie ce reprezintă oportunităţi de dezvoltare şi progres sunt: construcţiile civile şi industriale; construcţiile de drumuri şi poduri şi proiectele complexe; sănătatea; asigurările şi asistenţa socială; cultura; protecţia mediului; energia alternativă etc.

    Aceste domenii reprezintă nu doar oportunităţi de creştere economică, ci şi modalităţi de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi de protejare a mediului înconjurător. Prin concentrarea resurselor şi eforturilor în aceste sectoare, putem contribui la construirea unei societăţi mai echitabile, durabile şi prospere.

    Reporter: Care sunt cele mai mari lucrări de investiţii pe care le veţi scoate la licitaţie până la finalul anului?

    Hubert Thuma: În acest an vom licita serviciile de proiectare şi execuţie a lucrărilor pentru următoarele obiective:

    – „Construire pasaj subteran/suprateran pe DJ 101, la intersecţia cu calea ferată, localitatea Buftea” – 108.199.157,45 lei;

    – „Modernizare DJ101, Buftea – Tamaşi (Piste de biciclete, trotuare, ape pluviale, iluminat public)” – 33.598.701,31 lei;

    – „Pasaj Rutier Suprateran pe Strada Recoltei/Strada Rândunelelor la Intersecţia cu calea ferată, Localitatea Buftea”;

    – „Drum de legătură DN1A Buftea – DJ101” – 86.402.324,22 lei;

    – „Construire, dotare şi amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea şi desfiinţare construcţii existente (C1-C15), relocare staţie de oxigen şi relocare gospodărie de apă” – 267.764.859 lei;

    – „Drum de legătură Între DJ 301 Tânganu – A2 – Cernica = 8 Km, Judeţul Ilfov” – 95.441.669,80 lei;

    – „Drum de Legatura Ştefăneşti – Runcu, cu ieşire la A3 si DJ200 = 9,3 Km, Judeţul Ilfov” – 160.704.464,38 lei.

    De asemenea, vom licita proiectul de achiziţie a microbuzelor electrice pentru elevii din Judeţul Ilfov, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – 30.172.560 lei, precum şi dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor conexe Consiliul Judeţean Ilfov finanţat, finanţat tot prin PNRR – 589.284,22 lei.

    Reporter: Ce strategie de dezvoltare aveţi pe termen scurt, mediu şi lung?

    Hubert Thuma: Strategia de Dezvoltare a Judeţului Ilfov 2020-2030 este un plan amplu şi orientat către viitor, pentru a promova o dezvoltare echilibrată şi durabilă în judeţ. Integrând diferite domenii importante precum economia, mediul înconjurător şi infrastructura, această strategie ne oferă un ghid clar pentru a lucra împreună şi pentru a ne asigura că judeţul nostru se dezvoltă într-un mod funcţional şi sănătos.

    Viziunea 2030: Judeţul Ilfov – un spaţiu al dialogului şi al polarizării inteligente; un judeţ competitiv, durabil şi incluziv, împreună cu două obiective strategice, îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor, respectiv creşterea atractivităţii pentru activităţi economice şi vizitatori constituie fundamentul pe baza căruia a fost elaborată Strategia de Dezvoltare a Judeţului Ilfov 2020-2030. Aceasta reprezintă documentul de planificare pe termen scurt, mediu şi lung a investiţiilor de capital ce integrează domenii privind dezvoltarea socio-economică a localităţilor, protecţia mediului, infrastructura şi conectivitatea teritorială etc., urmărind astfel coordonarea strategiilor locale ale U.A.T.-urilor din judeţ, pentru a asigura concilierea dezvoltării funcţionale cu efectele acesteia asupra specificităţii teritoriului.

    Ce probleme şi ce obstacole legislative întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

    Hubert Thuma: În activitatea juridică pe care o desfăşoară instituţia, întâmpinăm situaţii în care legislaţia în vigoare nu este corelată pentru a putea eficientiza serviciile derulate în folosul cetăţenilor. În contextul activităţii noastre juridice, suntem frecvent confruntaţi cu provocări şi obstacole legislative care îngreunează eficientizarea serviciilor oferite în beneficiul cetăţenilor. Este important să identificăm şi să aducem în atenţie aceste probleme pentru a contribui la îmbunătăţirea cadrelor legislative şi, implicit, la crearea unui mediu juridic mai favorabil. În activitatea noastră, ne confruntăm adesea cu situaţii în care legislaţia în vigoare nu este corelată corespunzător sau este incompletă, ceea ce afectează capacitatea noastră de a oferi servicii juridice eficiente. Unele dintre aceste probleme includ discrepanţe între diferitele legi sau reglementări, lacune în legislaţie care nu acoperă anumite aspecte ale practicii juridice sau proceduri administrative împovărătoare care îngreunează desfăşurarea activităţilor noastre în mod eficient. Este esenţial să se acorde atenţie acestor probleme legislative şi să se ia măsuri corespunzătoare pentru a le remedia. Prin colaborarea cu autorităţile legislative şi prin implicarea în procesul de reformă legislativă, putem contribui la eliminarea obstacolelor şi la îmbunătăţirea cadrului juridic pentru beneficiul tuturor părţilor implicate. Astfel, ne angajăm să continuăm să lucrăm în vederea asigurării unui mediu juridic mai clar, coerent şi eficient, care să servească interesele cetăţenilor şi să faciliteze accesul la informaţie într-un mod echitabil şi prompt.

    Care ar fi alternativele pentru soluţionarea acestora, în opinia dumneavoastră?

    Hubert Thuma: Actualizarea şi corelarea legislaţiei naţionale, în conformitate cu parametrii europeni astfel încât să nu mai existe disensiuni legislative. Actualizarea şi corelarea legislaţiei naţionale cu standardele europene nu numai că ar contribui la eliminarea disensiunilor legislative, dar ar şi întări coeziunea şi armonizarea în cadrul Uniunii Europene. Prin adoptarea unor abordări proactive în acest sens, putem să ne asigurăm că sistemele juridice ale statelor membre sunt în concordanţă cu valorile şi obiectivele comune europene, facilitând astfel un mediu juridic mai previzibil şi coerent pentru cetăţeni şi întreprinderi.

    Comments are closed.