GHIDUL ANTIDISCRIMINARE
În perioada 2022-2024, Primăria Jilava în parteneriat cu Fundația „Amfiteatru” a implementat programul „Dezvoltare Interculturală în comuna Jilava, județul Ilfov”. În cadrul acestui proiect, a fost conceput un Ghid antidiscriminare, derivat din cele 4 priorități pe care este axat programul:
• Lucrul cu profesioniștii din instituțiile publice responsabile cu dezvoltarea locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor;
• Lucrul cu elevi și cadre didactice pentru scăderea riscului de abandon școlar și creșterea promovabilitătii și performanței școlare;
• Lucrul în comunitate pentru dezvoltare profesională și îmbunătățirea stării de sănătate;
• Organizare comunitară.
Cuvântul-cheie în toate aceste direcții este învățare, activitățile concentrându-se pe ideea de abilitare prin învățarea de cunoștințe și deprinderi menite să sprijine scopul programului: dezvoltarea comunității locale prin urmărirea dezideratului de incluziune a romilor, cu atenție sporită acordată femeilor și tinerilor.
Demersul își află rădăcinile în mai multe surse. Prima dintre acestea este viziunea programului „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creşterea incluziunii romilor, implementat de Fondul Român pentru Dezvoltare Socială şi finanţat în cadrul Granturilor SEE şi Norvegiene 2014-2021, cu cele 3 obiective ale sale:
• Creșterea accesului și a calității serviciilor sectoriale sau integrate pentru romi, în următoarele sectoare: asistență socială, educație, ocupare, sănătate și locuire;
• Abilitarea romilor (Empowerment), în special a femeilor și tinerelor rome, a experților și liderilor romi;
• Combaterea oricărei forme de discriminare a romilor.
O a doua sursă importantă a viziunii înglobate în proiect a fost cercetarea inițială pe care Fundația Amfiteatru a desfășurat-o în Jilava.
Cele 4 axe ale proiectului prezentate mai sus au rezultat organic din datele prelevate prin cercetarea inițială:
1. Potrivit Proiectului de dezvoltare instituțională a Școlii Gimnaziale nr. 2, rata absenteismului este mare, în jur de 30% și anual mai mult de 8 elevi din 800 abandonează școala.
2. Peste jumătate din gospodării au cel puțin 4 membri și aproape 20% au peste 6 membri, însă trei sferturi dintre gospodării au un venit mai mic de 550 de lei pe membru gospodărie. Deși au venituri atât de mici, în evidențele Primăriei figurează numai 8 beneficiari de ajutor social, 4 dintre aceștia fiind de etnie romă.
3. Nivelul ocupării este scăzut, în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenții cercetării noastre spun că nu au nicio ocupație. 26% sunt muncitori necalificați, iar 21% zilieri.
4. Deși majoritatea susțin că au asigurare medicală, doar 8.5% își fac analizele anual și aproape o treime nu fac analize niciodată. Un sfert din gospodării au cel puțin un membru în familie care suferă de o boală cronică sau are o dizabilitate.
În proiectarea programului s-a ținut cont și de prioritățile și reglementările cadrului național și european și internațional menite să catalizeze incluziunea socială și dezvoltarea comunităților care se confruntă cu provocări precum sărăcia, nivelul educațional scăzut, sau integrarea pe piața muncii.
Cadrul național care a îndrumat viziunea este format din câteva strategii și legi care completează fundamentul constituțional al egalității și echității garantate pentru toți cetățenii României.
Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome 2022-2027:
Strategia prezintă modalitatea de continuare a eforturilor Guvernului României în vederea incluziunii populației aflată în situaţia de sărăcie şi excludere socială și care să răspundă provocărilor actuale. În cadrul acesteia sunt evidențiate cinci obiective:
• îmbunătățirea condițiilor de locuire și a infrastructurii în comunitățile vulnerabile cu romi;
• asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la educație inclusivă de calitate;
• impulsionarea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieții, astfel încât să se evite segmentarea competențelor și a oportunităților și să se permită evoluția profesională a acestora;
• îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile de romi;
• susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și al identității rome.
Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2022-2027:
Obiectivele și măsurile specifice ale strategiei au în vedere următoarele categorii:
• Persoanele aflate în risc de sărăcie (AROP)/sărăcie relativă – venituri care se situează sub pragul de 60% din venitul median, exprimat per adult echivalent. Astfel, obiectivul este ca până în anul 2027 să se obțină reducerea numărului acestor persoane cu minim 7% față de valoarea de referință aferentă anului 2020. Concomitent cu reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie relativă obiectivul Strategiei este de a reduce nivelul de inegalitate a veniturilor, măsurat prin indicele Gini.
• Persoanele aflate în deprivare materială severă (DMS). În anul 2018, aproximativ 3,2 milioane de persoane se aflau în DMS, însă având în vedere trendul de scădere (în anul 2007 aproximativ 8 milioane de persoane se aflau în DMS, iar în 2016 aproximativ 4,7 milioane) obiectivul este ca până în anul 2027 să se obțină reducerea numărului acestor persoane cu cel puțin 20% față de valoarea de referință aferentă anului 2020.
• Persoane care locuiesc în gospodării cu intensitate scăzută a muncii (ISM). În anul 2018 aproximativ 1,1 milioane de persoane locuiau în gospodării ISM, obiectivul pentru 2027 fiind reducerea numărului acestor persoane cu cel puțin 20% față de valoarea de referință aferentă anului 2020.
• Persoane care sunt considerate ca aparținând unor grupuri vulnerabile: copii și tineri aflați în perioada de pregătire a reintegrării în societate după o perioadă de protecție specială (inclusiv lipsiți de sprijin parental); persoane vârstnice (singure sau dependente și/sau cu nevoi de îngrijire de lungă durată); persoane cu dizabilități (copii și adulți); persoane cu un nivel scăzut de școlaritate; șomeri de lungă durată; persoane de etnie romă care sunt victime directe sau indirecte ale unor discriminări pe criterii etnice; persoane fără adăpost; persoane lipsite de libertate; persoane liberate, aflate în perioada de reintegrare socială; imigranți aflați în situație de vulnerabilitate; inclusiv solicitanți de azil și străini care au dobândit o formă de protecție intenațională în România; persoane consumatoare de droguri etc.
• Persoane care din cauza unor circumstanțe neprevăzute se confruntă cu situații tranzitorii de sărăcie monetară (generate în principal de lipsa veniturilor) sau de excluziune socială.
• Persoane care locuiesc în zone urbane sau rurale marginalizate.
Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România:
Unul dintre pilonii acestei strategii este dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie și consolidarea programelor remediale și de sprijin pentru elevii aflați în situație de risc în sistemul de învățământ obligatoriu. Strategia acordă de asemenea o importanță deosebită dezvoltării sprijinului instituțional adecvat, cum ar fi pregătirea personalului didactic pentru a oferi servicii de educație remediala și consiliere a elevilor aflați în situații la risc de abandon școlar.
În ceea ce privește cadrul internațional, Strategia Națiunilor Unite pentru dezvoltare până în 2030 a influențat abordarea în mod deosebit. Din cele 17 obiective de dezvoltare sustenabilă (SDG) asumate de comunitatea globală prin această strategie, două se regăsesc și în abordarea programului:
SDG 4: Educație de înaltă calitate
O educație incluzivă, egală și de înaltă calitate, care să promoveze oportunități pentru învățarea de-a lungul vieții pentru toți.
SDG 16: pace, justiție și instituții puternice
Promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. De asemenea, intervenția prin program răspunde priorităților identificate de Consiliul Uniunii Europene, așa cum sunt stipulate în Recomandarea C93/01 a Consiliului Uniunii Europene din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor:
Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru adoptarea și punerea în aplicare a unor măsuri de promovare a egalității și pentru prevenirea și combaterea eficace a discriminării, a atitudinilor antirome și a excluziunii sociale și economice, precum și a cauzelor profunde ale acestora. Aceste eforturi ar trebui să includă măsuri precum:
(a) măsuri de combatere eficace a discriminării directe și indirecte, inclusiv prin combaterea hărțuirii, a atitudinilor antirome, a stereotipizării, a retoricii împotriva romilor, a discursului de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a violenței împotriva romilor, inclusiv a incitării la acestea, atât online, cât și offline, în special în contextul transpunerii, punerii în aplicare și asigurării respectării Directivei 2000/43/CE, a Deciziei-cadru 2008/ 913/JAI și a Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului;
(b) măsuri de dezvoltare și promovare a unui sistem cuprinzător de sprijin pentru victime, în concordanță cu Directiva 2012/29/UE, și de furnizare de asistență victimelor de etnie romă ale infracțiunilor motivate de ură și ale discriminării;
(c) măsuri de combatere a discriminării multiple și structurale a romilor și, în special, a femeilor de etnie romă, a tinerilor de etnie romă, a copiilor de etnie romă și a persoanelor LGBTI de etnie romă, a persoanelor în vârstă de etnie romă, a romilor cu handicap, a romilor apatrizi și a romilor mobili din UE;
(d) măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la faptul că eforturile de combatere a practicilor discriminatorii sunt interconectate cu eforturile de combatere a atitudinilor antirome și a excluziunii sociale și economice, ca parte a eforturilor comune de promovare a obiectivului mai larg al egalității;
(e) măsuri de analizare și recunoaștere a existenței atitudinilor antirome și a discriminării romilor și de sensibilizare cu privire la aceste fenomene, la formele pe care le iau și la consecințele lor negative, prin intermediul mass-mediei, al programelor școlare și prin alte mijloace, și de exemplu prin activități de sensibilizare în rândul funcționarilor publici și al altor părți interesate referitor la nevoia de a le identifica și a le aborda;
(f) măsuri de promovare a unor activități și campanii de sensibilizare la dimensiunea multiculturală în școli;
(g) măsuri de promovare a sensibilizării cu privire la culturile, limba și istoria romilor, inclusiv memoria Holocaustului romilor și procesele de reconciliere în societate, printre altele, prin acțiuni de formare relevante pentru profesori și prin elaborarea unor programe școlare corespunzătoare, întrucât această sensibilizare este esențială pentru reducerea prejudecăților și a atitudinilor antirome, care sunt cauze importante ale discriminării;
(h) măsuri de promovare a discursurilor pozitive cu privire la romi și la modelele de urmat, precum și a unei mai bune înțelegeri a provocărilor cu care se confruntă romii, inclusiv prin mijloace care să acorde sprijin pentru întâlniri intercomunitare și pentru învățarea interculturală.
„Ghidul de față își propune să prezinte lecțiile învățate de-a lungul celor 22 de luni de implementare a programului, în speranța că acestea pot contribui la proiectarea unor intervenții similare. Propunerile noastre sunt lecții învățate de-a lungul acestor aproape 2 ani de activități în comunitatea Jilava, Ilfov,” arată realizatorii documentului.
Material realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE și Norvegiene 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar.
Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.